Revista clasei a III – a A

Numărul 1- noiembrie 2012

 

Revista clasei a III-a A

Şcoala gimnaziala Nr. 167 , Bucureşti ,Sector 6

 

  • REDACTOR PRINCIPAL:Prof.înv. primar RODICA BOARU
  • Colectivul de redacţie:

Bârzoiu Ştefania,elevă în clasa a III-a A

Buică Ioana Alexia, elevă în clasa a III-a A

Cîrstian Dragoş, elev în clasa a III-a A

Manolache Alexandru, elev în clasa a III-a A

Podăreanu Tiberiu, elev în clasa a III-a A

  • Colaboratori :

Prof . Cristina Petre Melintedirectorul şcolii

Briciu Deaconu Anne -Marieelevă în clasa a III-a A

Bratu Theodor -elev în clasa a III-a A

Budău Sara- elevă în clasa a III-a A

Budău Bianca- elevă în clasa a III-a A

DESPRE NOI

MOTTO

,,Copilăria este o lume de miracole şi uimire .’’

Din copiii sfioşi , timizi şi nesiguri de anul trecut , cu ochii rugători ce vor să spună :“Nu mă lăsa singur la şcoală !” , am devenit siguri pe noi, veseli şi îndrăzneţi , preocupaţi şi curioşi , dornici de a fi cei mai buni .

Prieteniile s-au legat firesc şi dincolo de porţile şcolii , stimulate şi de alte preocupări . Cei mai mulţi avem,cel puţin ,căte un animăluţ pe care-l îngrijim . Ştefania,Gabriela,Alexandra,Dragoş şi Florin au papagali.Cristian are o pisică şi Vlad un iepuraş . Peştişorii sunt îngrijiţi cu multă dragoste de Alex,iar ţestoasele de Anne- Marie. Andreea ,Gabi ,Mara iubesc căţeluşii .

Cu aceeaşi responsabilitate îngrijim şi plantele . Geanina, Raluca au adevărate sere.

Sunt în clasă şi copii cărora pictura le face o deosebită plăcere : Alexia,Sara, Bianca, Mara, Ştefania combină culorile şi obţin adevărate opere . Sunt specialişti în calculatoare : Tiberiu, Robert, Theodor, Alexia . Se întrec în jocuri care de care mai dificile .

Unii dintre noi practică diferite sporturi; karate- Theodor şi Alexandra , scrima-Alexandru, Ana şi Gabi, fotbal-Costin .

Dansurile sunt specialitatea lui Vlad şi a Alexiei.

Mari actrite sunt Bianca şi Sara ce au câştigat multe concursuri de teatru.

Dar cea mai mare plăcere a noastră este cititul . Numărul mare de cărţi împrumutate de la biblioteca şcolii o demonstrează .

Minunate sunt zilele când ne întâlnim pentru a cânta “ Mulţi ani trăiască! “ celor sărbătoriţi.

Ne jucăm si ne bucurăm fară a depăşi limita respectului unuia faţă de celălalt .

SĂRBĂTORIŢII LUNII

octombrie :

Buică Ioana Alexia Cîrstian Dragoş Fiacichi Alexandru

Iancu Raluca Manolache Alexandru

noiembrie:

Briciu Deaconu Anne-Marie

REBUS

A

1
2
3
4
5
6

B

  1. Fruct cu puf galben ca la puiul de găină
  2. Vas unde se depozitează vinul

3. Fruct pe care îl adună veveriţa în cămară pentru iarnă

4 Făină de porumb

5. Miez gustos învelit într-o coajă tare

6. Fruct pe care îl primim la şcoală

 

CÎRSTIAN DRAGOŞ

 

 

 

 

În grădina împăratului

În grădina împăratului creşte o floare ciudată. Ea râde atunci când suma numerelor fiecărei petale este 145. Ajută floarea să râdă scriind corect numerele care lipsesc !

 

29

44 32

3 10

145

 

Perspicacitate

 

Un glob mic şi unul mare am ascuns în buzunare.

Mai am 4 în punguţă şi-alte 4 în şăpcuţă.

5 mai mici sunt în cutie şi-alte 5 în pălărie.

Le agăţ de firicele şi le pun pe rămurele.

Câte globuri colorate am în brăduleţ de toate?

Într-o grădină, câteva pisici pândesc nişte păsări,

în total 24 de ochi. Fiecărei pisici îi revin câte 2 păsări.

Câte pisici şi câte păsări sunt?

Doi taţi si doi fii au mâncat 3 mere. Fiecare a mâncat câte un singur măr .

Cum e posibil?

 

 

 

 

 

 

 

 

DIN CREAŢIILE NOASTRE

Manea Izabelle

Negreu Sofia

Buica Alexia

 

Stoica Costin

Cotoroanţa-Baba-Cloanţa

Bratu Theodor Gabriel

A fost odată ca niciodată o Baba-Cloanţa numită şi Cotoroanţa, mare vrajitoare, care avea cel mai puternic MASERATI din regat.

Într-o zi i s-a defectat maşina şi s-a dus la Service . Angajaţii service-ului erau în slujba Regelui, care era în război cu ,, Cotoranţa ‘’ şi s-au gândit să-i umble la frâne, astfel încât să nu mai poată frana.

,,Cotoranţa’’ a venit, a luat maşina şi s-a îndreptat spre casa ei. Pe drum a prins viteză din ce în ce mai mare dar nu a putut frana şi a intrat într-un pom. Acolo a rămas.

Şi de atunci nu s-a mai auzit de ea .

Regele şi slujitorii lui au sărbătorit trei zile şi trei nopţi dispariţia vrăjitoarei.

 

 

 

Năzbâtia

 

Întâi a fost doar un joc, apoi a devenit ceva important.

În copilarie îmi plăcea să mă joc de revelion şi să distrez pe cei din jurul meu. Toată lumea râdea şi era fericită.

Într-un an mi-a venit ideea să-mi pun pălăria mamei pe cap şi să mă joc de-a mama. Verii mei au intrat repede în joc şi părinţii noştrii au râs cu poftă, dar ne-au spus să fim atenţi.

Dupa trei revelioane distractive voiam să reiau deghizarea dar din pacate nu a mai fost la fel de plăcut. M-am împiedicat de prag şi am căzut cu pălăria mamei pe cap. Eu m-am rănit, iar pălăria se rupsese.

Mama, supărată că i-am rupt pălăria, m-a certat. Am învăţat că nu trebuie să mă mai joc cu hainele altora.

Podareanu Tiberiu

Surpriza

Într-o zi de primăvară din cursul anului şcolar 2011-2012, toată clasa a II-a A din Liceul Marin Preda, clasă din care am făcut şi eu parte până anul acesta, a pus la cale un plan. Planul consta în a face sala de clasă în care ne desfăşuram orele să arate cel mai frumos. Urma să fie o surpriză pentru doamna învăţătoare.

După terminarea orelor de curs, imediat după plecarea din şcoală a doamnei învăţătoare, a venit profesoara de serviciu, căreia i-am relatat planul nostru, iar dânsa a fost de acord să ne ajute pentru a face clasa noastră mai frumoasă.

Profesoara de serviciu ne-a spus că ar fi bine să vopsim mesele cu vopsea maro deschis. Eu am întrebat-o de unde facem rost de vopsea. Ea a spus că avem la subsolul şcolii cinci bidoane cu maro deschis şi patru bidoane cu vopsea de culoare albă pentru pereţi.

Am plecat mai mulţi colegi, însoţiţi de doi părinţi ai unor colegide clasă, care s-au oferit să ne sprijine, la subsol, de unde am ridicat vopseaua necesară. Apoi, ne-am apucat de treabă.

A doua zi, am ajuns toţi copiii foarte devreme la şcoală. Până să vină doamna învăţătoare, am pus pe masa fiecărui elev câte un tun de confetti, am stins toate becurile si, după ce a intrat doamna noastră, am strigat cu toţii: ”Surpiză!”

Doamna învăţătoare, plăcut suprinsă de noua faţadă a clasei, ne-a felicitat pe fiecare în parte, ne-a spus că suntem nişte copii buni şi creativi şi ne-a împărţit bomboane.

A fost o zi tare plăcută alături de colegii mei!

Briciu Diaconu Anne-Marie

NE PLACE SĂ FIM ÎMPREUNĂ !

În vara aceasta am fost în tabără la Costeşti,tabără de orientare şi supravieţuire în natură. Am plecat din Bucuresti până la Costeşti cu autocarul şi ne-am cazat la motelul Evrica. Am vizitat un loc istoric unde am văzut nişte bolovani (meteoriţi) numiţi trovanţi care au căzut de foarte mult timp pe un munte de nisip şi care ,dacă îi atingeai simţeai nişte furnicături sau o căldură puternică. Am vizitat Peştera Muierilor şi Peştera Polovragi

Aceasta a fost doar una dintre aventurile noastre. La Peştera Muierilor am văzut multe stalactite şi stalagmite care se numeau: Turcul, Orga, Sala tronului etc. din cauza formei lor.

În Peştera Polovragi am văzut mulţi lilieci. Acolo ca în orice peştera era frig, dar a meritat efortul pentru a vedea minunaţiile naturii create în mii şi mii de ani.

Am vizitat şi Mănăstirea ,,Sfântul Grigore Decapolitul” în care era o icoană care, cu cât te duceai spre trupul său neînsufleţit ,se uita spre tine zâmbind şi cu cât te duceai spre ieşirea mănăstirii ,se uita spre tine trist.

Noi am avut activităti în pădure în care am învăţat cum se montează un cort şi cum să acordăm prim ajutor în caz de urgenţă, dacă nu ai trusa medicală cu tine.

Am urcat pe munte pentru a vizita o peştera unde, înainte cu mult timp, se rugau călugării ,iar acolo în peşteră era o bisericuţă foarte mică şi veche.

Acea tabara a fost o aventură în care am învăţat multe lucruri importante pentru supravieţuirea în natură. Sperăm că vom mai face astfel de tabere!

 

 

Rubrică realizată de Buică Ioana şi Bârzoiu Ştefania

SALATA DE FRUCTE

În clasa a II a, Doamna învățătoare a organizat o activitate în care noi, copiii, ajutați și de părinți, am reușit să facem o salată de fructe uriașă de care am fost cu toții foarte mândri. Iată care a fost rețeta:

Toți copiii au venit la școală echipați cu șorțuri și bonete. (Parcă era o competiție de MasterChef!) Fiecare și-a adus echipamentul de bucătar: farfurii, boluri, linguri și …cuțite. Eh! Dar cuțitele erau foarte ascuțite! Și doamna, cum e ea precaută, a cerut ca prezența părinților să fie obligatorie; fiecare copil a fost supravegheat de propriul părinte ca nu cumva să mâncăm apoi ,,salata în sânge”!!! Dar așa activitatea a fost și mai frumoasă, pentru că astfel am putut arăta părinților de ce suntem în stare!

Așa că ne-am așezat cu toții pe poziția de bucătari. Fiecare copil și-a adus de acasă ce fructe a vrut sau a avut. Așa s-a creat o salată foarte diversificată! Toți copiii tăiau de zor pe farfuriile lor: mere, pere, banane, prune, portocale, struguri, kiwi… și când se umpleau, le răsturnau în niște boluri imense pregătite pe o masă din fața clasei.

Când toate au fost tăiate frumos în cubulețe, părinții au amestecat salata uriașă și ne-au servit cu drag tuturor, după preferință: cu frișcă sau fără frișcă! Bineînțeles, au savurat și părinții, și doamna învățătătoare, felicitându-ne pentru isprava noastră. A fost o salată atât de delicioasă, încât am mai cerut mulți dintre noi înc-o porție, până când am mâncat-o pe toată!

Concluzia este că rețeta pentru o salată de fructe e foarte simplă. Dar ca să iasă o salată cu totul specială, ca a noastră, trebuie să conțină un ingredient secret: suflete frumoase și curate de copii! Noi asta am pus în ea și ne vom aminti mereu de gustul salatei deosebite de fructe din clasa a II a.

Budău Sara

Știați că…

Roua cerului e o planta carnivora?

Arborele Sequoia trăiește 5000 deani?

Ornitorincul e un mamifer care depune ouă?

Balena nu este pește?

Furnica poate căra de 100 de ori greutatea ei?

Ananasul nu crește în copaci?

Budău Bianca

JOCURI,GLUME,GHICITORI

GHICI , GHICITOAREA MEA !

A căzut din cer o stea

Şi-am topit-o-n palma mea

I se spune……….

( fulg de nea )

Reci steluţe fermecate

Ce se-aşază peste toate,

A-nceput din cer să cearnă

Cine credeţi? Baba………

( iarna )

Poţi spune că-s fermecat:

Mie frunzele nu-mi cad!

Verde, drept şi minunat

Ai ghicit cine-s?

Un …………..

( brad )

 

Anecdote

-Mămico ,scrie-mi o scrisoare pentru Iepuraş!

-De ce nu o scrii tu?

-Pentru că-mi trimite iar o carte de gramatică dacă vede cum scriu.

La Zoo, o cămilă întreabă zebra:

-Zebră, de ce ai dungi?

-Pentru că nu mai aveau buline!

O REŢETĂ CU BUCLUC

Ana a scris reţeta unui desert, folosind literele din alfabet. Vântul a deschis fereastra, iar literele unor cuvinte s-au amestecat. Ajut-o pe Ana să aşeze corect literele în cuvintele subliniate !

Mupsă de căpşuni.

Amestecăm cu mixerul, răzah, păcşuni, până obţinem o săpum. Adăugăm apoi fişcăr, şi amestecăm roşu. Putem nupe vanilie sau mor.

Foptă nubă !

 

 

Reţete

Salata MiniChef

Într-un bol, tăiaţi cubuleţe 3 roşii, 3 castraveţi şi 1 ardei.(daca nu ştiţi,vă poate ajuta mama.)

Apoi se taie mărunt o ceapă potrivită.Se pun 2 linguri de ulei, apoi sare şi piper după gust. Cine vrea, poate să facă un dressing de iaurt cu busuioc sau usturoi.

Deasupra, se pot pune cubuleţe de telemea şi şuncă. Se serveşte cu felii de pâine, de preferat prăjită.

Este un fel de mâncare foarte sănătos şi foarte simplu de gătit.

Poftă bună!

BUDĂU SARA

PAGINĂ DE COLORAT

 

SĂ OCROTIM NATURA !

 

ZIMBRUL

 

În desişurile pădurilor seculare, se zăresc siluetele masive ale unor creaturi învăluite în misterul vremurilor străvechi. Pământul se cutremură sub copitele lor. Sunt zimbrii, animale rare, ocrotite de lege.

Timp de 168 de ani, zimbrii, nu au mai existat pe teritoriul României, ultimul exemplar fiind ucis în anul 1790. Reapariţia lor a fost posibilă în anul 1958, când au fost aduse câteva exemplare din Polonia.

Zimbrul este cel mai greu animal european de uscat. El poate avea lungimea de 2-3 metri , înăltimea cam de 2 metri şi o greutate de 300-1000 kg. Poate trăi până la 28 ani în captivitate dar mai puţin în sălbăticie. Caracteristică este forma corpului. Partea din faţă este dezvoltată şi puternică iar partea din spate este mică. Partea din faţă este acoperită cu păr gri-maro lung, care formează aşa zisa barbă. Părul din spate este scurt. Are o pereche de coarne ale căror vârfuri sunt aduse în interior.

Pe teritoriul ţării noastre, întâlnim zimbrii în : Rezervaţia “Dragoş Vodă”(jud. Neamţ) care are un număr de 4 exemplare (3 adulţi şi un viţel) ; Rezervaţia “Neagra Bucşani”(jud. Dâmboviţa) cea mai mare ca număr de exemplare –35, dintre care 16 masculi şi 19 femele; Rezervaţia Haţeg-Slivut (jud. Hunedoara) cu un număr de 4 exemplare, cel mai bătrân are 20 de ani iar cel mai tânăr 3 ani ;la Gradinile Zoologice din Bucureşti şi Târgovişte.

În viitor, se vor amenaja şi alte rezervaţii, urmărindu-se înmulţirea lor pentru repopularea pădurilor cu această specie pe cale de dispariţie.

 

 

 

 

FLOAREA DE COLŢ

Declarată monument al naturii, ocrotită de lege încă din anul 1933, floarea de colţ traieşte pe stâncile calcaroase din regiunile alpine şi mai puţin în regiunile subalpine. În funcţie de zona unde creşte, mai este cunoscută şi sub denumirea populară, de floarea-reginei, steluţa, albumeala, floarea-doamnei.

Este o plantă perenă(traieşte mai mulţi ani de-a rândul ), endemică (traieşte pe un anumit teritoriu),are tulpina dreaptă ce poate ajunge până la 50-80 cm fără ramificaţii, cu frunze înguste. La suprafaţa pământului, din mijlocul rozetei de frunze, se ridică o tulpină scurtă de 5-20 cm, ce poartă inflorescenţa în care sunt grupate florile. Toate părţile aeriene ale plantei sunt acoperite de perişori argintii.

O întâlnim în Munţii Maramureşului, Bihorului, Bucegi, Făgăraş, Ceahlău, Godeanu, dar zona unde abundă este în Parcul Naţional Retezat în arealele sălbatice din Caraiman, Bucşoiu şi Morarului.

Înfloreşte în lunile iulie-august.

În tradiţia populară, floarea de colţ, reprezintă un simbol al dragostei.